Zeci de milioane de oameni suferă anual, la nivel mondial, leziuni cerebrale traumatice, iar aproape 5 milioane dintre cazuri se soldează cu decesul. Un studiu global condus de cercetători de la Oregon Health & Science University (OHSU) și publicat în revista Nature Medicine arată însă că îmbunătățirea rezultatelor pentru pacienți nu depinde în primul rând de sălile de operație, ci de sistemele din jurul lor — drumuri, servicii de urgență și măsuri de prevenție. Cercetarea a analizat peste 2.000 de pacienți din 100 de spitale, în 29 de țări, între 2019 și 2022.
- Accidentele rutiere reprezintă cea mai frecventă cauză unică de leziuni cerebrale traumatice la nivel global.
- Studiul a implicat peste 2.000 de pacienți din 100 de spitale din 29 de țări, între 2019 și 2022.
- Autorii susțin că prevenția și infrastructura contează mai mult decât intervenția chirurgicală.
Datele au fost strânse cu ajutorul studenților la medicină, iar concluzia principală este că, deși accidentele auto domină statisticile mondiale, cauzele diferă considerabil de la o țară la alta. În statele mai bogate, de exemplu, cercetătorii au constatat rate ridicate de leziuni cerebrale traumatice provocate de căderi de la același nivel în rândul persoanelor vârstnice.
„Nu poți rezolva o criză globală a leziunilor cerebrale doar în sălile de operație”, a declarat autorul senior al studiului, dr. Ahmed Raslan, șeful secției de chirurgie neurologică din cadrul OHSU School of Medicine. „Acest studiu arată importanța reparării sistemelor care ne înconjoară.”
Accesul la îngrijire medicală modifică paradoxal statisticile
Un rezultat surprinzător: țările mai puțin dezvoltate au înregistrat rate mai scăzute de leziuni cerebrale traumatice decât cele mai industrializate. Explicația avansată de cercetători ține de accesul dificil la îngrijiri medicale, mai ales în zonele rurale, unde persoanele grav rănite pot să nu supraviețuiască suficient timp cât să ajungă la spital.
„Dacă în țările bogate ajungerea la spital durează două ore, în unele țări cu venituri mici poate dura cinci zile”, a explicat dr. Raslan.
Un studiu care compară îngrijirea în funcție de nivelul de dezvoltare
Cercetările anterioare s-au concentrat mai ales pe eficiența diferitelor abordări clinice și chirurgicale în tratarea leziunilor cerebrale. Noul studiu este printre primele care definesc tiparele leziunilor, practicile de îngrijire și rezultatele între țări, raportate la indicele dezvoltării umane — un indicator care ia în calcul venitul, educația și produsul intern brut.
Pentru cititorul din România, unde accidentele rutiere rămân o problemă majoră de sănătate publică, concluziile subliniază că răspunsul la astfel de traume nu vine doar din performanța medicală, ci și din politici precum siguranța drumurilor și rapiditatea serviciilor de urgență. Aceasta ar însemna că investițiile în infrastructură și în prevenție pot avea un impact la fel de important ca dotarea spitalelor.
Prevenția, cheia reducerii deceselor
Autorul principal al lucrării, dr. Joseph Nugent, medic rezident neurochirurg la OHSU, a lucrat anterior ca paramedic în Baltimore, în timp ce studia sănătate publică la Johns Hopkins University. Studiul, spune el, indică nevoia unei abordări bazate pe principiile sănătății publice: drumuri mai bune, servicii de urgență îmbunătățite și încurajarea folosirii căștilor de protecție.
„Când eram paramedic, am dus nenumărați pacienți la spital cu leziuni cerebrale traumatice”, a povestit Nugent. „Neurochirurgii pricepuți pot face multe, dar mentorii mei din pompieri și din sănătatea publică mi-au arătat că cel mai bun mod de a optimiza rezultatele în cazul traumatismelor este să previi rănirea de la bun început.”
Cercetătorii atrag atenția că strategiile de reducere a acestor leziuni trebuie adaptate riscurilor locale. La spitalul OHSU, de exemplu, căderile de la același nivel sunt cea mai frecventă cauză de traumatism tratat.
„Am putea reduce mult mortalitatea prin leziuni cerebrale în Oregon dacă ne-am asigura că persoanele fragile nu cad”, a spus Raslan. „În alte țări, unde tinerii implicați în accidente rutiere reprezintă cea mai mare parte a cazurilor, strategiile de prevenție pot fi diferite. Lacunele nu sunt aceleași peste tot, iar factorii de decizie trebuie să conceapă soluții pornind de la propriile nevoi.”
Considerați că investițiile în siguranța rutieră și în serviciile de urgență ar putea reduce numărul acestor traume în România? Spuneți-ne părerea în comentarii.
