România găzduiește componenta aeriană a primului exercițiu la scară reală al „Coaliției de voință”, alianța europeană care se pregătește pentru o eventuală desfășurare în Ucraina după încetarea focului. Potrivit Le Monde, citat de Rador, pe teritoriul românesc vor zbura avioane de luptă, de transport și de realimentare în zbor. Grosul manevrelor are loc însă în Polonia, la Nowa Dęba, în sud-estul țării, între 9 și 22 noiembrie. Exercițiul, botezat Koalicja („coaliție” în poloneză), reunește aproximativ 2.800 de militari din zece state europene. Franța și Regatul Unit, care conduc inițiativa, l-au anunțat într-o declarație comună.
- Exercițiul Koalicja se desfășoară între 9 și 22 noiembrie în jurul localității poloneze Nowa Dęba, la circa 100 de kilometri de granița cu Ucraina.
- Participă aproximativ 2.800 de militari, dintre care 1.100 din Franța și 300 din Regatul Unit.
- În România au loc exerciții aeriene cu avioane de luptă, de transport și de realimentare în zbor.
- Turcia conduce de la Istanbul o simulare maritimă privind deminarea în Marea Neagră.
Flancul estic devine terenul de probă al forței europene
Unul dintre obiectivele declarate ale forței este reluarea activității economice în Marea Neagră. În paralel cu manevrele terestre, Turcia conduce de la Istanbul o simulare maritimă care testează pregătirea pentru posibile operațiuni de deminare. Militarii turci nu participă însă la exercițiul terestru din Polonia.
Polonia, baza logistică din spatele unei viitoare misiuni
Potrivit inițiatorilor, alegerea Poloniei ca gazdă a venit firesc, deoarece o foarte mare parte din ajutorul pentru Ucraina tranzitează teritoriul polonez. Varșovia a precizat mereu că nu va trimite militari în țara vecină după război. În schimb, vrea să funcționeze ca bază logistică în spatele zonei de operațiuni. În această calitate, 500 de militari polonezi iau parte la exercițiu. De la începutul războiului, Polonia a găzduit mai multe tabere de instruire pentru ucraineni, printre care și cea a misiunii de asistență militară a Uniunii Europene.
La manevrele terestre și aeriene participă militari din Belgia, Estonia, Germania, Franța, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Spania, Suedia și Regatul Unit. Sunt prezenți și militari ucraineni.
Comandă, logistică și drone, nu tancuri
Exercițiul nu este gândit ca o demonstrație de forță. Generalul francez Armel Dirou îl conduce împreună cu generalul-locotenent britanic Tom Bateman.
„Nu este o demonstrație de forță. Nu ne vom încorda mușchii”, a declarat generalul Dirou.
Potrivit Le Monde, accentul cade pe sistemul de comandă și pe procedurile logistice de transport al trupelor și echipamentelor prin Europa, complicate de numărul mare de frontiere de traversat. Se verifică și compatibilitatea mijloacelor de comunicații între armatele participante. Dirou a vorbit despre depășirea problemelor logistice și culturale dintre forțele mai multor țări.
Nu vor fi desfășurate tancuri sau armament greu, doar echipamente ușoare, precum drone, pentru exerciții antidronă și de autoapărare. Forțele terestre franceze vor testa o unitate de drone dotată cu sisteme autonome aeriene și terestre.
O forță fără mandat ofensiv, în afara NATO
Forța Multinațională pentru Ucraina (MNF-U) este brațul militar al Coaliției de voință, o alianță de 36 de țări. A fost înființată în 2025 și are deja un cartier general operațional la Paris. Dintre membrii coaliției, 24 s-au declarat pregătiți să contribuie la forță. Misiunea nu este o operațiune NATO: Alianța Nord-Atlantică este informată despre exercițiu, dar nu participă. Statele Unite nu fac parte din dispozitiv, iar implicarea lor în viitoarele garanții de securitate pentru Ucraina rămâne incertă.
Condiția de bază pentru desfășurare este un acord de încetare a focului cu Rusia. La începutul anului, la o reuniune a coaliției de la Paris, președintele francez Emmanuel Macron, liderul ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic de la acea vreme, Keir Starmer, au semnat o declarație de intenție privind trimiterea forței.
Generalul Bateman a subliniat că nu este vorba de o misiune de menținere a păcii sau de monitorizare a armistițiului. Scopul este să ofere garanții și să sprijine refacerea forțelor armate ucrainene, „consolidându-le capacitatea de a descuraja și, dacă este necesar, de a se apăra împotriva unei viitoare agresiuni rusești”. Forța urmărește și securizarea spațiului aerian ucrainean.
„Acesta nu este un plan ipotetic, este o forță reală, gata să ajute Ucraina odată ce luptele încetează”, a declarat ministrul britanic al apărării, Wes Streeting.
Potrivit Euronews, amploarea și durata exercițiului riscă să irite Moscova, care arată în continuare puțin interes pentru un acord de pace. Războiul se apropie de pragul de cinci ani, fără ca vreuna dintre părți să pară aproape de o victorie decisivă.































