Dietele mai sănătoase ar putea reduce cu 85% emisiile agricole

London School of Hygiene & Tropical Medicine (LSHTM) este una dintre instituțiile de cercetare în domeniul sănătății publice care studiază legăturile dintre alimentație, mediu și boli. Împreună cu Cornell University și cu 10 echipe de modelare, cercetătorii de aici au publicat în revista Nature o analiză care sugerează că o trecere globală spre diete mai sănătoase, o agricultură mai eficientă și mult mai puțină risipă alimentară ar putea schimba fundamental ceea ce produc fermierii și modul în care este folosit terenul agricol până în 2050. Concluzia centrală: emisiile nete de CO2 legate de schimbarea utilizării terenurilor ar putea scădea cu 85% față de 2020.

Analiza pornește de la scenariul unei transformări a sistemului alimentar similare cu cea propusă de Comisia EAT-Lancet din 2025. Raportul respectiv concluziona că o tranziție mondială către diete sănătoase ar putea preveni 15 milioane de decese premature în fiecare an.

Turmele s-ar micșora, iar cultura plantelor ar exploda

Cele mai mari schimbări ar viza animalele rumegătoare — vitele de carne, oile și caprele. Până în 2050, valoarea globală a acestui sector ar putea scădea cu aproximativ 70% (274 de miliarde de dolari), cu circa 400 de milioane de rumegătoare mai puține în lume decât în 2020.

Producția de alimente de origine vegetală ar merge în direcția opusă. Leguminoasele — fasole, mazăre, linte, năut — sunt surse importante de proteine și fibre și necesită, în general, mai puține resurse pentru producție decât multe alimente de origine animală.

Modelarea indică și o reducere globală a suprafeței agricole cu până la 6% față de tendințele actuale. Schimbarea utilizării terenurilor include defrișarea pădurilor, transformarea pășunilor sau desecarea zonelor umede pentru a crea teren agricol — activități care eliberează cantități mari de carbon stocat în atmosferă.

O perturbare majoră pentru fermieri

Cercetătorii avertizează că beneficiile ar veni la pachet cu schimbări economice profunde. Dr. Matt Gibson, autorul principal, care a început această activitate la Cornell University înainte de a se alătura LSHTM, a subliniat că transformarea sistemelor alimentare ar afecta viețile a milioane de fermieri și producători de alimente.

„În loc să folosim aceste rezultate ca scuză pentru inacțiune, este esențial ca guvernele să facă față provocării și să ia decizii dificile pentru binele sănătății noastre și al planetei”, a spus Gibson.

Daniel Mason-D’Croz, coautor de la Cornell University, a atras atenția că scenariile nu trebuie citite ca o prognoză, ci ca un ghid timpuriu privind unde ar putea apărea provocări și oportunități. „O transformare de această amploare nu poate începe în 2050″, a spus el, descriind modelarea de tip foresight ca pe un instrument util pentru a orienta acțiunile de azi.

Efecte inegale de la o regiune la alta

Impactul economic ar varia semnificativ între țări. În Statele Unite, valoarea totală a producției agricole ar putea scădea cu 21% (76 de miliarde de dolari), producția zootehnică prăbușindu-se cu 73%, în timp ce culturile vegetale ar crește cu 20%. India ar putea cunoaște un rezultat opus, cu o creștere de 46% (198 de miliarde de dolari) a valorii totale, susținută de o expansiune de 65% a producției vegetale. În Europa, valoarea de ansamblu a producției agricole ar putea scădea cu 35% (190 de miliarde de dolari), pe fondul unui recul de 66% al zootehniei.

Aceste diferențe regionale reflectă variații ale sistemelor de fermă, ale dietelor actuale, ale costurilor de producție, disponibilității terenurilor și comerțului. Pentru un cititor din Europa, cifrele sugerează că o astfel de tranziție ar presupune o restructurare considerabilă a agriculturii de creștere a animalelor, cu implicații directe pentru fermele și piețele locale.

Credeți că o schimbare spre o alimentație mai bazată pe plante este realistă în România și în Europa? Spuneți-ne cum vedeți echilibrul dintre sănătate, mediu și viitorul fermierilor.