Fumul de incendii de vegetație afectează întregul organism

Fumul degajat de incendiile de vegetație nu irită doar ochii și plămânii, ci pare să pună în pericol întregul organism, avertizează cercetătorii care studiază efectele pe termen lung ale expunerii. „Întregul corp este afectat”, spune Yang Liu, profesor de sănătate a mediului la Emory University din Atlanta. Potrivit acestuia, fumul provoacă stres oxidativ și „exacerbează sau accelerează dezvoltarea bolilor”. Studii recente leagă expunerea repetată de un risc crescut de accident vascular cerebral la vârstnici și de zeci de mii de decese anuale, indicând faptul că poluarea provocată de incendii devine o problemă de sănătate publică tot mai amplă.

Un studiu publicat în ianuarie 2026, la care a participat și Yang Liu, a constatat că expunerea repetată, chiar și la cantități moderate de fum, crește riscul de accident vascular cerebral în rândul adulților în vârstă. O lună mai târziu, o altă cercetare a estimat că expunerea pe termen lung a contribuit la o medie de 24.100 de decese pe an în Statele Unite, în perioada 2006–2020.

Particulele fine PM2.5 ajung din plămâni în sânge

Fumul incendiilor conține un amestec de poluanți periculoși, însă una dintre cele mai agresive componente sunt particulele fine cunoscute sub numele de PM2.5. Acestea sunt formate din funingine, praf și alte substanțe care se comportă ca niște bureți, fixând pe suprafața lor metale toxice și compuși organici.

Odată inhalate, particulele PM2.5 pot pătrunde în plămâni și în fluxul sanguin, de unde provoacă inflamații și afectează diverse organe. Expunerea pe termen lung la PM2.5 a fost asociată cu boli pulmonare precum astmul, dar și cu afecțiuni cardiace, diabet, demență și cancer. Pentru femeile însărcinate, fumul este deosebit de periculos, putând crește riscul de nașteri premature și de greutate mică la naștere.

Toxicitatea fumului variază însă enorm de la un incendiu la altul — și chiar de la o stradă la alta.

„Depinde cu adevărat de locul incendiului. Poate varia chiar de la un cartier la altul — fumul poate fi compus din elemente diferite”, explică Mary Johnson, cercetătoare principală în cadrul Departamentului de Sănătate a Mediului de la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Echipa condusă de aceasta a analizat substanțele toxice din fum la pompieri și civili recent expuși și a găsit mercur și cadmiu, compuși cancerigeni, precum și așa-numitele „substanțe chimice eterne”, cunoscute drept PFAS — folosite în numeroase produse de zi cu zi și asociate cu diverse tipuri de cancer și tulburări metabolice.

Fumul devine mai toxic pe măsură ce îmbătrânește și călătorește

Pericolul crește pe măsură ce fumul se învechește, suferind reacții chimice care îi sporesc capacitatea de a deteriora celulele. Cercetători din Grecia au constatat că fumul poate deveni de până la patru ori mai toxic în zilele care urmează unui incendiu, putând totodată parcurge distanțe uriașe.

„Dacă nu plouă pentru a spăla aceste particule, ele pot rămâne în atmosferă zece zile sau chiar mai mult. Pot înconjura întreaga emisferă și reveni la punctul de plecare în acest interval”, spune Nikolaos Mihalopoulos, directorul Institutului pentru Cercetarea Mediului și Dezvoltare Durabilă de la Observatorul Național din Atena.

Un exemplu îl reprezintă incendiile din Canada din 2023, când 6.000 de focare au ars 15 milioane de hectare, răspândind poluarea cu PM2.5 pe distanțe mari, în America de Nord și ajungând până în Europa și Asia. Un studiu publicat în septembrie 2025 a estimat că aproximativ 5.400 de decese acute în America de Nord și circa 64.300 de decese cronice în America de Nord și Europa ar putea fi legate de expunerea la PM2.5 provenită din aceste incendii.

Cercetătorii atrag totuși atenția că alte surse de poluare a aerului — gazele de eșapament, emisiile industriale sau arderea combustibililor pentru gătit — rămân responsabile de mai multe probleme de sănătate în ansamblu, tocmai pentru că oamenii sunt expuși la ele zilnic. „Când analizăm ce provoacă cu adevărat mortalitatea la nivelul întregii populații, tot aceste alte surse sunt responsabile de atât de multe decese”, notează Cathryn Tonne, epidemiolog de mediu la Barcelona Institute for Global Health.

Cum te poți proteja de expunere

Specialiștii recomandă reducerea la minimum a expunerii, mai ales pentru persoanele care locuiesc în apropierea zonelor predispuse la incendii. „Cu cât poți face mai mult pentru a limita expunerea, cu atât mai bine”, spune Mary Johnson, care sugerează statul în interior în timpul și imediat după incendii, folosirea filtrelor la sistemele de încălzire și climatizare, păstrarea la îndemână a măștilor de tip N95 și asigurarea unor rezerve de medicamente și inhalatoare pentru persoanele vulnerabile.

Înainte de sezonul incendiilor, oamenii sunt sfătuiți să îndepărteze materialele inflamabile din jurul locuințelor și să înființeze grupuri de monitorizare în cartier, capabile să depisteze din timp semnele unui incendiu și să împiedice transformarea unor focare mici în dezastre.

Ai resimțit vreodată efectele fumului de incendii de vegetație asupra respirației sau sănătății? Ce măsuri de protecție folosești? Împărtășește-ne experiența în comentarii.