Un antreprenor britanic din generația Z a intrat în rândul miliardarilor înainte de a împlini 30 de ani. James Dacombe, în vârstă de 25 de ani și originar din Harrogate, în nordul Angliei, a devenit, potrivit estimărilor Forbes, cel mai tânăr miliardar self-made din Europa. Averea sa a depășit pragul de un miliard de dolari după ce compania sa de cipuri pentru inteligență artificială, Olix, cu sediul la Londra, a atras o nouă rundă majoră de investiții care i-a urcat evaluarea la 3,3 miliarde de dolari. Dacombe este unul dintre numai 11 miliardari self-made din întreaga lume care nu au împlinit încă 30 de ani.
- Olix a fost evaluată la 3,3 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât la începutul anului.
- Dacombe deține aproximativ 30% din Olix și circa 12% din startup-ul de neurotehnologie CoMind.
- Primele cipuri ale companiei sunt programate să ajungă la clienți în a doua jumătate a anului 2027.
A părăsit liceul după doar două zile și a pornit pe cont propriu
Traseul lui Dacombe a fost neconvențional de la început. A început să programeze aplicații și site-uri web încă de la 13 ani. În 2017, la 16 ani, s-a înscris la un colegiu unde urma să studieze fizică, matematică, economie și afaceri, însă a rămas doar două zile înainte de a alege o carieră în tehnologie. Nu a mers nici la universitate.
La 17 ani a fondat CoMind, un startup de neurotehnologie care dezvoltă sisteme pentru monitorizarea neinvazivă a creierului, încercând să măsoare parametri importanți ai activității cerebrale fără procedurile invazive tradiționale. Dacombe conduce și astăzi CoMind și deține în jur de 12% din companie, care a atras 102,5 milioane de dolari în august anul trecut.
La patru ani după ce renunțase la liceu, tânărul a fost selectat pentru Thiel Fellowship, un program competitiv de doi ani înființat de cofondatorul Palantir, Peter Thiel, care oferă tinerilor antreprenori 250.000 de dolari pentru a-și dezvolta proiectele în afara traseului universitar. Din același program au pornit și alte nume devenite ulterior miliardare în industria tehnologică.
Runda de finanțare care l-a transformat în miliardar
Marea lovitură financiară a venit însă cu a doua sa afacere importantă. În 2024, Dacombe a fondat Olix, la Londra, o companie care proiectează cipuri și componente de infrastructură necesare pentru rularea modelelor de inteligență artificială. În februarie 2026, Olix a atras 220 de milioane de dolari și a depășit o evaluare de un miliard de dolari.
Doar șase luni mai târziu, compania a mai strâns 312 milioane de dolari, iar evaluarea a urcat la 3,3 miliarde de dolari — de peste trei ori mai mult decât la începutul anului.
Printre investitori se numără producătorul britanic de cipuri Arm, fondul Hudson River Trading, compania de investiții Fundomo și Reed Hastings, cofondatorul Netflix. Și statul britanic a pariat pe companie: fondul guvernamental Sovereign AI a investit în Olix, descrisă de autorități drept una dintre cele mai ambițioase firme locale care dezvoltă noua generație de cipuri AI. Pe baza participației sale de circa 30% din Olix, la care se adaugă cota din CoMind, Forbes îl consideră acum cel mai tânăr miliardar self-made din Europa.
Olix intră într-una dintre cele mai competitive industrii din lume, un domeniu dominat până acum de Nvidia, al cărei portofoliu de procesoare este folosit pe scară largă pentru antrenarea și rularea modelelor AI. Miza este considerabilă: guvernul britanic estimează că piața globală a cipurilor pentru inteligență artificială ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de dolari la începutul anilor 2030.
Ce urmează pentru Olix și cum arată cultura companiei
Compania are deja peste 140 de angajați în birourile din Londra, Bristol, Toronto și Austin, o parte dintre specialiști provenind din marile companii americane de tehnologie și din industria semiconductorilor. Olix vrea să finalizeze în acest an etapa finală de proiectare a cipurilor înainte de producție, cunoscută în industrie drept „tape-out”, iar primele produse sunt programate să ajungă la clienți în a doua jumătate a anului 2027.
Dacombe încearcă să construiască diferit și cultura internă. Olix le plătește angajaților care locuiesc la mai puțin de 20 de minute de birou un bonus de 2.000 de lire sterline pe lună (aproximativ 12.000 de lei), argumentând că naveta scurtă lasă mai multă energie pentru muncă și viața personală. Compania spune că circa 85% din echipă se încadrează deja în această categorie. Neobișnuită este și regula pentru cei care vor să plece: după primele trei luni, un angajat care simte că nu se potrivește poate primi echivalentul a 18 săptămâni de salariu pentru a demisiona. În paralel cu Olix și CoMind, Dacombe a creat și o companie holding, Bletchley Industries.
Credeți că modelul lui Dacombe — abandonul liceului și pariul pe tehnologie — este o cale realistă spre succes sau o excepție rarisimă? Spuneți-ne părerea în comentarii.
