Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat o reorganizare amplă a parchetelor din România. Potrivit acestuia, 134 de parchete mici de pe lângă judecătorii vor fi comasate cu unități mai mari din reședințele de județ. Anunțul a fost făcut într-o declarație pentru Libertatea și a fost preluat apoi de Digi24 și G4Media. Ministrul spune că cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe vor ajunge la 41. Obiectivele declarate sunt o activitate mai eficientă a procurorilor și economii la bugetul Ministerului Public. Parchetele de pe lângă judecătoriile din București nu sunt incluse în proiect.
- Parchetele de pe lângă judecătoriile din județe se reduc de la 175 la 41, potrivit ministrului Justiției.
- Comasarea ar desființa 134 de posturi de prim-procuror și 134 de posturi de grefier-șef.
- Ministrul estimează economii de aproape 80 de milioane de lei.
- Parchetele de pe lângă judecătoriile din București nu intră în proiectul de reorganizare.
Fiecare județ va avea un singur parchet, cu sedii secundare
Potrivit lui Marinescu, toate parchetele mici de pe lângă judecătorii vor fi desființate în forma lor actuală. Ministrul a descris astfel noua organizare: „În fiecare județ, ele devin un singur parchet. Sediul principal este în reședința de județ, iar în celelalte localități cu judecătorie funcționează sedii secundare permanente. Cele 175 de parchete de pe lângă judecătoriile din județe se reduc la 41”.
Sursele prezintă însă diferit cifra de 175. În citatul ministrului și în datele ministerului, ea se referă la parchetele de pe lângă judecătoriile din județe. În textul relatărilor apare și ca total al unităților de parchet de pe lângă judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. Cele trei publicații sunt de acord că după restructurare ar rămâne 41 de unități.
Proiectul Ministerului Justiției prevede și redistribuirea posturilor vacante: „procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel poate propune redistribuirea posturilor vacante pe o regiune de 3–4 județe. Ulterior, procurorul general al PÎCCJ poate face același lucru la nivel național”.
Ministerul invocă parchete cu foarte puțini procurori sau chiar fără niciunul
Pentru a justifica reforma, Ministerul Justiției citează propriile date. Dintre cele 175 de parchete de pe lângă judecătorii, 108 au cel mult cinci posturi de procuror.
Potrivit ministerului, 12 parchete au funcționat fără niciun procuror între 2018 și 2026.
Marinescu susține că urmărirea penală va avea de câștigat, pentru că procurorii se vor putea specializa. „Asta înseamnă mai puține erori și întârzieri, o practică mai unitară și soluții mai solide în fața instanței”, a explicat ministrul.
Sute de posturi de conducere dispar, iar ministrul promite economii de milioane
Comasarea ar duce la desființarea a 134 de posturi de prim-procuror și a 134 de posturi de grefier-șef. Libertatea și G4Media scriu că ar dispărea sute de posturi de conducere și de personal administrativ.
„Măsura va duce la economii de aproape 80 de milioane de lei și la eficientizarea activității de urmărire penală”, a declarat Radu Marinescu.
În varianta G4Media, citatul vorbește despre economii de 80 de milioane de lei, fără „aproape”. Libertatea și Digi24 mai menționează o estimare a ministrului: peste șase milioane de lei pe lună, adică aproape 74 de milioane de lei pe an. Această estimare este legată de desființarea posturilor de prim-procuror și de grefier-șef. Sursele nu explică diferența dintre cele două cifre.
Libertatea amintește și că premierul Luca Niculescu le-a cerut recent ministerelor să își reducă cheltuielile.
Reforma ar putea fi adoptată prin lege sau prin ordonanță de urgență
Marinescu spune că inițiativa este susținută de Secția pentru procurori a CSM și de PICCJ. Întrebat cum va fi pusă în practică restructurarea, ministrul a răspuns că va fi promovată fie printr-un proiect de lege, fie chiar printr-o ordonanță de urgență.
Declarațiile fac parte dintr-un interviu din seria „Interviurile Libertatea”. În acesta, ministrul a vorbit și despre starea justiției și despre cererile societății civile de modificare a Legilor Justiției. A abordat, de asemenea, solicitările Parchetului European pentru mai mulți polițiști și procurori români. Un alt subiect a fost plata celor 5 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale câștigate în instanță de magistrați.
Marinescu a spus că este puțin probabil ca plata celor 5 miliarde de lei datorate magistraților să înceapă în 2026.
Interviul integral cu ministrul Justiției va fi publicat de Libertatea joi, 12 noiembrie.































