Școlile încep să predea AI, dar mai întâi arată defectele lui

„Dacă vrei ca elevii să nu aibă încredere oarbă în aceste instrumente, încearcă demonstrația cu harta.” Cu aceste cuvinte, Amanda Bickerstaff, fondatoarea și CEO-ul organizației AI For Education, a rezumat noua abordare pe care tot mai multe școli publice din Statele Unite o adoptă față de inteligența artificială. La un training pentru profesori și directori desfășurat într-un liceu din Charleston, Carolina de Sud, un instructor a cerut unui instrument AI să „creeze o hartă a lumii”. Rezultatul, proiectat pe un ecran mare, a stârnit exclamații de neîncredere și râsete: o hartă plină de erori bizare.

Pe hartă, Mali era scris „Mail”, Egiptul apărea drept „Sopth”, iar în locul Libiei figura ceva numit pur și simplu „Africa”. Zeci de alte țări aveau nume ortografiate greșit sau scrise în pură abracadabra. Exact acesta este scopul: să le arate elevilor, într-un mod memorabil, cât de nesigure pot fi aceste instrumente.

De la interdicție la experiment supravegheat în clasă

După ce inițial au încercat să interzică folosirea AI, un număr tot mai mare de școli publice din SUA testează o strategie nouă: încurajează experimentarea în clasă, tocmai pentru ca elevii să vadă neajunsurile tehnologiei, inclusiv tendința notorie a AI-ului generativ de a „halucina”, adică de a fabrica informații.

„Alfabetizarea corectă în privința AI”, a spus Rebecca Winthrop, directoarea Center for Universal Education de la Brookings Institution, „include și să știi când să nu-l folosești.” Este o poziție care rezumă consensul tot mai larg dintre educatori: alfabetizarea AI înseamnă mai mult decât să înveți cum să folosești un chatbot și cum să scrii comenzi bune.

Nu există o definiție unică a ceea ce înseamnă alfabetizarea în domeniul AI sau a modului în care ar trebui predată.

Giganții tehnologici precum OpenAI, Google și Anthropic oferă școlilor sesiuni de instruire pentru propriile instrumente. Însă pentru mulți profesori, miza este alta: să prevină ca elevii să-și externalizeze gândirea către un chatbot.

Un district din Carolina de Sud și-a construit singur regulile

Treizeci și șapte de state au publicat deja ghiduri oficiale privind AI pe care școlile le pot folosi ca model. Carolina de Sud nu este printre ele. Așa că al doilea district școlar ca mărime din stat a decis să acționeze pe cont propriu. „A fost o inițiativă uriașă”, a spus Lucas Clamp, superintendent adjunct al Charleston County School District, care are 50.000 de elevi.

Cu un an în urmă, districtul a contactat AI for Education, organizația care ajutase la redactarea ghidurilor pentru Chicago Public Schools, Houston și alte zeci de districte. Prima fază a însemnat construirea fundației: o politică internă privind AI, realizată cu contribuția profesorilor, elevilor și părinților.

Grupurile de discuție cu elevii au scos la iveală un tipar clar: folosirea AI era omniprezentă, dar total neghidată. „Toți încercăm să ne dăm seama acum: care e echilibrul corect ca să nu-i speriem pe elevi de AI, dar nici să nu-i încurajăm să fugă la el”, a spus profesorul de liceu Ray Knauer, care a participat la trainingul de vară. „Trebuie să-i învățăm pe elevi: nu poți doar să primești un răspuns și să treci mai departe. Trebuie să folosești gândirea analitică și să sapi mai adânc.”

Ce învață concret elevii

Odată cu începutul anului școlar la Charleston intră în vigoare a doua fază: instruirea. Profesorii și elevii de gimnaziu și liceu primesc o combinație de cursuri online și față în față despre cum funcționează instrumentele AI. Cursul pentru elevi parcurge scenarii familiare — de pildă, cererea de ajutor pentru o lucrare de cercetare — pentru a arăta că AI-ul generativ poate livra informații complet inexacte, inclusiv studii inventate, cu o autoritate imperturbabilă. „Verifică întotdeauna orice informație factuală primită de la AI-ul generativ, mai ales pentru temele tale”, avertizează cursul.

O secțiune despre confidențialitatea datelor îi previne pe elevi să nu partajeze informații personale cu instrumentele AI, deoarece conversațiile pot fi stocate, folosite pentru antrenarea modelelor și, potențial, expuse. Studiile arată că majoritatea adolescenților și profesorilor din SUA folosesc deja AI pentru activități școlare, dar se autoinstruiesc; foarte puțini declară că au o înțelegere tehnică sau că au primit o pregătire formală despre cum funcționează.

Preocuparea de fond, spun educatorii, este să evite greșelile făcute cu rețelele de socializare, unde copiii au fost lăsați să exploreze lumea online fără să înțeleagă algoritmii care creează dependență, cultura comparației și alte efecte negative asociate cu o criză a sănătății mintale la tineri.

Utah, un model de coordonare „de sus în jos”

În timp ce în multe state a apărut un mozaic de abordări care variază de la un district la altul, Utah a fost un pionier al unei strategii la nivel de stat. În 2024, consiliul educației l-a numit pe Matt Winters ca specialist în educația AI, făcând din Utah primul stat care creează un post cu normă întreagă dedicat acestei tehnologii în școli.

În ultimul an, Winters a condus instruiri pentru peste 7.000 de profesori, aproape o treime dintre cadrele didactice din școlile publice ale statului, și ajută districtele să-și contureze politicile — obligatorii prin lege până în iulie 2027. „Există o metodă clară, venită de la vârf, în Utah”, a spus Chris Agnew, directorul Generative AI for Education Hub de la Universitatea Stanford. „Când te confrunți cu o schimbare majoră, e mai ușor să ai coerență dacă toată lumea cântă din aceeași partitură.” Alte state, printre care Maine, West Virginia și Georgia, au replicat de atunci postul creat de Winters.

Diferența de resurse rămâne însă o problemă: o instruire extinsă în domeniul AI necesită investiții substanțiale, ceea ce ridică temeri că elevii din districtele subfinanțate ar putea să nu beneficieze de aceeași atenție.

Ar trebui școlile să le predea elevilor cum să folosească inteligența artificială — sau, dimpotrivă, cum să nu se bazeze pe ea? Spuneți-ne cum vedeți acest echilibru în comentarii.