SUA, divizată: când e mai bine să repete elevii un an?

Departamentele de învățământ din statele americane sunt instituțiile care stabilesc, fiecare după propriile reguli, ce se întâmplă cu un elev care nu ține pasul: îl trec mai departe sau îl lasă repetent. Tocmai aici apare o falie națională tot mai vizibilă. Un raport realizat de Hechinger Report, pe baza datelor federale, arată că unele state rețin elevii încă din clasele mici, în vreme ce altele așteaptă până în anul întâi de liceu sau chiar mai târziu. Cel mai recent an cu date naționale comparabile este 2021-2022, iar diferențele dintre regiuni și grupuri de elevi sunt uriașe.

Cazul lui Josiah Ulukita, elev de 16 ani la Kaimuki High School din Honolulu, ilustrează varianta „târzie”. După ce trecuse ușor prin gimnaziu, la liceu a picat engleza și științele sociale și a lipsit aproximativ jumătate din primul an. A aflat că trebuie să repete clasa a noua, s-a rușinat și a început să chiulească și mai mult, până când consilierul l-a avertizat că riscă să nu termine liceul la timp. „Luam note mari la toate materiile, apoi a venit anul întâi de liceu. Credeam că va fi ușor”, a spus el.

Sudul reține cei mai mulți elevi, iar decalajul rasial nu s-a redus

Repetenția este considerată de regulă o ultimă soluție pentru a recupera academic un elev. Deși peste două duzini de state au adoptat legi în acest sens, rata generală a scăzut între 2011-2012 și 2021-2022, potrivit datelor Oficiului pentru Drepturi Civile, compilate de organizația de jurnalism Big Local News împreună cu Hechinger Report. Aceeași sursă — singura cu date consecvente pentru toate statele — are acum o întârziere de opt luni în publicarea informațiilor.

În fiecare an măsurat, școlile din Sud au reținut mai mulți elevi decât orice altă regiune. Băieții au fost lăsați repetenți mai des decât fetele, iar băieții de culoare au fost reținuți la o rată de aproape trei ori mai mare decât băieții albi — un decalaj care nu s-a îngustat pe parcursul deceniului, deși repetenția a scăzut în ansamblu.

Cercetarea e împărțită: vârsta la care se aplică schimbă totul

Studiile nu ajung la un consens privind eficiența măsurii. Istoric, majoritatea au arătat beneficii reduse și consecințe negative pe termen lung. Cercetările din ultimul deceniu nuanțează tabloul: elevii mici pot avea unele efecte pozitive dacă repetenția este însoțită de meditații intensive și sprijin.

„Dacă repetenția are loc în clasele mici și e combinată cu ajutor — nu doar cu o amenințare, ci cu o intervenție pozitivă — rezultatele, cel puțin pe termen scurt, tind să fie bune”, a spus Dan Goldhaber, directorul Center for Education Data and Research de la University of Washington.

Pentru adolescenți dovezile sunt mai puțin încurajatoare. „Duce la rate mai mari de dezangajare, mai mult abandon școlar, șanse mai mici de absolvire și de înscriere la facultate. Practic, rezultate mai proaste”, a spus Umut Ozek, economist senior la think-tank-ul Rand Corp.

Hawaii așteaptă liceul, Mississippi acționează din clasele mici

În Hawaii, bobocii trebuie să obțină cinci credite — echivalentul a cinci materii pe an — pentru a trece în clasa a zecea. Elevii și profesorii pun creșterea repetenției în anul întâi pe seama acestor cerințe stricte, a materiei mai dificile și a presiunii de grup de a chiuli. Școlile încearcă să evite situația prin cursuri de vară, consiliere și planuri de învățare personalizate, a precizat Heidi Armstrong, adjuncta superintendentului din cadrul Departamentului Educației din Hawaii, adăugând că deciziile se iau de la caz la caz.

Mississippi a mers pe drumul opus. În 2013, printr-o reformă a predării alfabetizării, statul a introdus repetarea elevilor de clasa a treia care nu trec proba de citire. Rachel Canter, expertă în politici educaționale care a contribuit la lege, spune că legislatorii s-au inspirat din Florida, unde fostul guvernator Jeb Bush a făcut din eliminarea „promovării sociale” — trecerea elevilor doar pe criteriul vârstei — una dintre politicile sale emblematice. „Argumentul care a câștigat a fost: trebuie să facem ceva, știm cât de dăunător este când copiii trec fără nicio abilitate”, a spus Canter. Politica a avut un efect în cascadă: în Mississippi repetenția e concentrată și la grădiniță și în primele două clase.

Pentru un cititor din România, unde repetenția rămâne o practică prezentă în școli, dezbaterea americană oferă un reper util: nu doar dacă un elev rămâne repetent contează, ci mai ales momentul și, mai important, ce sprijin primește imediat după.

Credeți că un elev care rămâne în urmă ar trebui lăsat repetent din primele clase sau abia la liceu? Împărtășiți-ne experiența voastră cu sistemul de învățământ.