Directorul general al Nvidia, Jensen Huang, a respins narațiunea potrivit căreia inteligența artificială ar urma să provoace un „măcel” în rândul angajaților de birou. Vorbind în weekend la Startup School, evenimentul organizat de acceleratorul Y Combinator din San Francisco, Huang a făcut o distincție centrală pentru întreaga sa argumentație: AI va elimina sarcini, nu locuri de muncă. Într-un clip publicat luni, șeful Nvidia a susținut că temerile privind un val de șomaj în masă sunt „exact pe dos” și a pariat că, pe termen lung, tehnologia va aduce mai multe joburi, nu mai puține.
- Huang afirmă că AI automatizează sarcini individuale, dar păstrează scopul unei meserii, care rămâne format din multe alte sarcini.
- El a dat ca exemple radiologia, ingineria software și munca juridică, domenii în care numărul de locuri de muncă crește.
- Poziția sa contrastează cu avertismentele altor lideri din AI, precum Dario Amodei de la Anthropic.
Ce a spus, de fapt, șeful Nvidia
„Multe sarcini vor fi automatizate”, a declarat Huang. „Fiecare job se va schimba și va apărea o mulțime de noi locuri de muncă.” El a insistat însă că o sarcină nu este totuna cu un loc de muncă: „Narațiunea despre AI care distruge joburile este exact pe dos. AI automatizează sarcini, dar nu elimină neapărat locurile de muncă.”
Argumentul său se sprijină pe o idee simplă: „Meseria unei persoane are un scop, iar acel scop presupune multe sarcini.” Chiar dacă unele dintre aceste sarcini sunt preluate de mașini, scopul rămâne. Huang a dat exemplul unui angajat care primește un apel, ascultă o reclamație și răspunde pe baza informațiilor dintr-o bază de date — o sarcină pe care, spune el, AI o va putea prelua.
De ce contează distincția dintre sarcină și meserie
Miza acestei diferențe este uriașă pentru piața muncii: ea poate decide dacă viitorul aduce șomaj de masă sau o nouă etapă de creștere. Huang a ilustrat teza cu radiologia, un domeniu despre care „nașul AI”, Geoffrey Hinton, prezicea în 2016 că va deveni învechit, recomandând spitalelor să nu mai pregătească radiologi, pentru că învățarea profundă i-ar depăși în cinci ani. Hinton a nuanțat ulterior afirmația.
Contrar acelei predicții, radiologia nu s-a restrâns. Potrivit unui studiu publicat în Journal of the American College of Radiology, numărul radiologilor practicanți a crescut cu aproximativ 12% între 2010 și 2022, iar un alt studiu din aceeași revistă estimează o creștere suplimentară de 25,7% până la 40,3% până în 2055, în funcție de evoluția numărului de rezidențiate.
„Motivul este că restanța de pacienți este incredibil de mare”, a explicat Huang. „Acum, medicii și spitalele pot primi mult mai mulți pacienți. Pentru asta au nevoie de mai multe asistente, mai mulți radiologi.”
Radiologul, subliniază experții citați anterior de Fortune, nu doar citește imagini: el consultă alți medici și monitorizează pacienți, iar radiologii intervenționiști efectuează proceduri manuale. Dacă AI preia analiza scanărilor, atenția se mută spre celelalte sarcini.
Același raționament îl aplică și programării. Chiar dacă agenții AI pot automatiza scrierea codului, companiile vor angaja mai mulți dezvoltatori pentru a-și atinge obiective tot mai ambițioase. „Restanța de idei, de ambiție și de aspirații este atât de mare”, a spus Huang. „Dacă putem automatiza sarcina de a programa, putem angaja mai mulți ingineri software ca să facă mai multe.” El a menționat și startupul juridic Harvey, spunând că rolul de paralegal „crește ca nebunul” — deși aici proiecțiile sunt mai incerte, Biroul american de statistică a muncii anticipând o schimbare mică sau inexistentă a acestei ocupații între 2024 și 2034.
Cifrele care alimentează temerile
Optimismul lui Huang vine pe fondul unor date mai sumbre. Goldman Sachs arăta la începutul acestui an, în AI Adoption Tracker, că inteligența artificială contribuia la pierderea netă a circa 11.000 de locuri de muncă pe lună în cele mai afectate industrii — marketing, design grafic și relații cu clienții — o cifră în scădere față de estimarea anterioară de aproximativ 16.000. Poziții de nivel entry-level și de birou rămân cele mai lovite. Pe termen lung, economistul Goldman Joseph Briggs estima că circa 9% din forța de muncă americană, adică aproximativ 15 milioane de persoane, ar putea fi deplasate de AI în următorul deceniu.
Că valul este real o arată și cazuri concrete: Uber a concediat săptămâna trecută 10% dintre angajații din relații cu clienții, invocând tehnologia.
Poziția lui Huang, în contrast cu avertismentele altor lideri
Viziunea sa se opune celei a directorului general Anthropic, Dario Amodei, care în mai 2025 declara pentru Axios că AI ar putea elimina jumătate dintre joburile de birou de nivel entry-level într-un interval de unu până la cinci ani și împinge șomajul până la 20%. Amodei și-a temperat de atunci tonul, vorbind acum despre extinderea responsabilităților umane, deși crede în continuare că pierderea de locuri de muncă poate fi „intrinsecă” tehnologiei. Și directorul OpenAI, Sam Altman, care spunea cândva că nici funcția de CEO nu e ferită, a declarat în mai că dezvoltarea rapidă a AI nu va duce la o „apocalipsă a joburilor”.
Huang însuși a admis anterior că automatizarea va veni și cu dureri: în ianuarie recunoștea că unele meserii vor dispărea complet, așa cum s-a întâmplat în alte perioade de schimbare majoră, și că angajații care stăpânesc AI îi vor putea depăși pe cei care nu o fac. Pariul său de fond rămâne însă că firmele vor folosi câștigurile de productivitate pentru a produce mai mult, nu pentru a-și tăia personalul. „Acesta este un exemplu clasic de productivitate care crește economia”, a spus el. „Creșterea economică generează mai multă ocupare.”
Voi credeți că AI vă va restrânge meseria sau doar vă va schimba sarcinile de zi cu zi? Spuneți-ne în comentarii cum resimțiți deja efectul automatizării în domeniul vostru.
