„La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-şi asume reducere de cheltuieli”, a avertizat premierul Ilie Bolojan, cu o zi înainte ca liderii fostei coaliții să se reunească la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan i-a chemat joi, de la ora 14.00, pe șefii PSD, PNL, USR și UDMR, alături de miniștrii Finanțelor și ai Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru o rundă de negocieri privind forma finală a Legii salarizării. Actul normativ ar urma să fie trimis Parlamentului spre adoptare în sesiunea extraordinară de săptămâna viitoare, în contextul negocierilor tensionate cu Comisia Europeană pe tema costurilor.
- Nicușor Dan i-a convocat la Cotroceni pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, plus miniștrii Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru.
- Tema anunțată oficial de Administrația Prezidențială este stadiul implementării PNRR, în condițiile termenului de 31 august 2026.
- Legea salarizării a fost trimisă la Bruxelles, iar Comisia Europeană nu ar fi fost de acord, deocamdată, cu ultimele modificări.
Bolojan avertizează că nimeni nu vrea să-și asume tăierile
Într-un interviu acordat B1 TV, premierul Ilie Bolojan a confirmat miercuri că discuțiile cu Comisia au vizat resursele necesare finanțării creșterilor de salarii din sectorul public.
„A venit un punct de vedere astăzi de la Comisie, legat de aceste observaţii şi în baza acestui punct de vedere, Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii au lucrat prin experţii lor în aşa fel încât să reaşeze propunerea”, a declarat șeful Executivului.
„Cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atâta trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari. La creşteri de venituri se va înghesui toată lumea să facă propuneri. La reduceri de cheltuieli nu va fi nimeni care să-şi asume”, a punctat Bolojan.
Rogobete acuză că oferta „de nerefuzat” a fost refuzată la Bruxelles
Tonul critic a venit și dinspre fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, care a susținut într-o postare pe Facebook că proiectul prezentat la Bruxelles de ministrul interimar al Muncii și al Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, nu a fost agreat de Comisia Europeană.
„Frumoasă «reformă» ați pregătit, reformiștilor închipuiți. Ați lucrat pe ascuns la o nouă formă a proiectului, ați plecat cu ea la Bruxelles fără o validare reală în România și fără să-i ascultați pe oamenii care vor suporta efectele. Și acum? Surpriză. Oferta «de nerefuzat» a fost refuzată”, a scris Rogobete.
Cine participă la discuțiile de la Cotroceni
La întâlnirea de joi sunt așteptați președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, președintele USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor. Alături de ei au fost invitați ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Potrivit anunțului Administrației Prezidențiale, tema oficială a reuniunii este stadiul implementării proiectelor PNRR, în condițiile termenului de 31 august 2026 — data-limită pentru care România trebuie să bifeze jaloanele și țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a putea accesa fondurile europene aferente. Legea salarizării face parte dintre reformele urmărite de Comisie.
Întâlnirea de joi a fost precedată de discuții între grupurile tehnice ale partidelor, constituite special pentru acest proiect. O reuniune similară avusese loc și pe 11 august, însă la finalul discuțiilor, la care participaseră și reprezentanți ai sindicatelor, Dragoș Pîslaru anunțase că nu s-a ajuns la un acord.
Negocierile cu Bruxellesul se poartă pe cifre
În paralel cu întâlnirea de miercuri a grupurilor tehnice, reprezentanții ministerelor Finanțelor și Proiectelor Europene au discutat, prin videoconferință, mai multe ore cu oficialii Comisiei Europene. Potrivit surselor din Guvern citate de HotNews, discuția a vizat exclusiv impactul bugetar al legii, motiv pentru care partidele nu au fost informate în prealabil. Surse politice susțin, în plus, că ministrul ar fi trimis draftul la Bruxelles înainte ca acesta să fie prezentat, într-o formă finală, partidelor.
România negociase inițial cu Comisia un impact bugetar de 8 miliarde de lei, sumă ulterior revizuită la 12 miliarde pentru a acoperi cerințe din mai multe sectoare bugetare, între care medicii și profesorii. Ministerul Finanțelor ar putea susține în acest moment doar o anvelopă de 8 miliarde de lei.
Surse care au participat la ultimele discuții de la Cotroceni explică faptul că orice sumă peste 8 miliarde de lei va trebui însoțită de măsuri de compensare a veniturilor sau de reduceri permanente de cheltuieli, iar dacă impactul depășește 12 miliarde de lei, legea ar urma să fie aplicată eșalonat. Unele surse apropiate de negocieri vorbesc chiar de o anvelopă de până la 16 miliarde de euro, în timp ce altele insistă că plafonul nu poate depăși 12 miliarde, în ciuda nemulțumirilor venite dinspre sindicate și dinspre PSD.
Pentru bugetarii care așteaptă recalibrarea salariilor, mecanismul negociat la Bruxelles înseamnă, în practică, faptul că amploarea creșterilor depinde direct de capacitatea Guvernului de a găsi surse de compensare — iar întârzierea unui acord poate împinge aplicarea majorărilor spre o formă eșalonată, întinsă pe mai mult timp.
Credeți că Guvernul ar trebui să majoreze plafonul pentru salarii, chiar cu prețul unor tăieri de cheltuieli, sau ar trebui să rămână la o anvelopă mai prudentă? Spuneți-ne cum vedeți echilibrul dintre creșterile salariale și limitele bugetare.
