Spyker, constructorul care a oscilat ani la rând între faliment și promisiuni neîmplinite, își marchează revenirea cu un nou supercar: C8 Preliator XXV Coupé. Prezentat la evenimentul The Quail, din cadrul Monterey Car Week, modelul mizează pe un motor V8 biturbo de 4,0 litri care dezvoltă 800 CP (597 kW), transmis exclusiv roților spate printr-o cutie manuală în șase trepte. Marca olandeză spune că nu este vorba despre o versiune ușor revizuită a vechiului C8, ci despre o mașină complet nouă, care va fi construită în doar 25 de exemplare, fiecare comandat individual. Prețul nu a fost încă anunțat.
- Motorul V8 biturbo de 4,0 litri produce 800 CP și 1.000 Nm (737 lb-ft) cuplu.
- Viteza maximă anunțată depășește 350 km/h (217 mph).
- Se vor produce doar 25 de exemplare, fiecare construit în aproximativ 2.100 de ore.
Detaliile tehnice sunt spectaculoase, însă cutia manuală este cea care iese cel mai mult în evidență. Într-o perioadă în care nume precum Koenigsegg și Ferrari au renunțat la transmisiile manuale „prin fir”, iar McLaren tocmai a reintrodus una cu comandă mecanică, Spyker păstrează celebra sa timonerie expusă în habitaclu. Nu există padele, nici vreun substitut automatizat. Așa cum spune fără menajamente fondatorul și CEO-ul Victor Muller, o schimbare de treaptă ratată rămâne responsabilitatea șoferului.
Obsesia pentru aviație definește fiecare detaliu al mașinii
Fidelitatea Spyker față de universul aviatic, o marcă recognoscibilă a brandului, este dusă la extrem. Prizele NACA alimentează motorul, iar stopurile din spate imită postcombustia motoarelor de avioane de vânătoare. Un eleron masiv se întinde de la plafon spre partea din spate, un omagiu adus modelului C1 Aerocoque din 1919. Un model geometric de tip isogrid, o structură inspirată din aerospațiale, apare pe grilă, guri de aerisire, pedale, plasa evacuării și chiar pe tapițeria scaunelor. Până și jantele imită elicele de avion.
Interiorul rămâne la fel de dedicat conceptului. Singurul ecran este un head-up display, o alegere menită să păstreze aspectul cabinei actual peste decenii. Comenzile și instrumentele de bord sunt descrise de marcă drept „deliberat analogice”. Există și un „butterfly mode”, care deschide, la o singură apăsare, toate panourile caroseriei, inclusiv capota motorului.
Cu aluminiu prelucrat, capete de șuruburi aliniate manual și un volan cusut, potrivit mărcii, cu două ace de un singur meșter, mașina pare desprinsă dintr-o altă epocă.
Exemplarul de debut este vopsit în Quail Green cu paiete rose-gold, ornamente tot rose-gold și piele Tuscan Saddle. Fiecare mașină necesită circa 2.100 de ore de muncă, iar panourile din aluminiu sunt încă modelate manual de Coventry Prototype Panels, în Anglia.
Revenirea a fost posibilă după o dispută juridică și o infuzie de capital
Această nouă încercare de relansare pornește din octombrie 2025, când cofondatorul Victor Muller a recâștigat drepturile asupra numelui Spyker, după falimentul companiei și un litigiu prelungit. Finanțarea proaspătă a venit în iunie, când magnatul criptomonedelor Volodymyr Nosov, născut în Ucraina, a cumpărat o participație importantă în companie.
Compania sugerează că un lansare de succes ar putea deschide calea și către producerea conceptului de crossover D8, precum și către o revenire în cursele GT3. Modelul de tip SUV are rădăcini în conceptul D12 Peking-to-Paris, prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 2006, dar, la aproape două decenii distanță, o variantă de serie nu a apărut încă. Pentru moment, cel mai important lucru este că Spyker construiește din nou supercaruri, cu trei pedale și putere din belșug.
Credeți că o cutie manuală și un design extravagant mai au loc în lumea supercarurilor de astăzi? Spuneți-ne părerea în comentarii.
