Boeing a anunțat marți o pierdere netă de 428 de milioane de dolari în al doilea trimestru, mai mică decât cea de 612 milioane de dolari din aceeași perioadă a anului trecut, dar peste așteptările piețelor. Rezultatul a fost afectat în principal de o cheltuială de 280 de milioane de dolari legată de programul viitoarelor avioane prezidențiale americane, cunoscute drept „Air Force One” atunci când președintele SUA se află la bord. Producătorul american a majorat resursele și personalul alocate proiectului, denumit VC-25B, pentru a respecta noul calendar de livrare, care prevede primul aparat la jumătatea anului 2028.
- Pierdere netă de 428 de milioane de dolari în trimestrul al doilea, față de 612 milioane cu un an în urmă.
- Cheltuială suplimentară de 280 de milioane de dolari pentru programul Air Force One.
- Cifra de afaceri a crescut cu 8%, la 24,56 miliarde de dolari.
- Prima livrare a avionului prezidențial este așteptată în 2028.
Pierderea a depășit estimările analiștilor: cei chestionați de LSEG anticipau o pierdere de 30 de cenți pe acțiune, în timp ce consensul FactSet mergea chiar spre un mic profit net de 10 milioane de dolari. Pe date comparabile, pierderea a fost de 76 de cenți pe acțiune, față de 1,24 dolari cu un an înainte. În pofida cifrelor, acțiunea Boeing creștea cu 1,45% în tranzacțiile de dinaintea deschiderii Bursei din New York.
Un contract cu preț fix care iese tot mai scump
Contractul dintre Forțele Aeriene ale SUA și Boeing a fost semnat în 2018 și prevede livrarea a două aparate 747-8 special amenajate, în valoare de 3,9 miliarde de dolari. Livrarea era programată inițial înainte de sfârșitul anului 2024, dar a acumulat întârzieri, în special din cauza modificărilor cerute de administrație în timpul primului mandat al lui Donald Trump. Fiind un contract cu preț fix, orice depășire este suportată de companie — un mecanism care explică de ce costurile pentru Boeing au tot crescut de-a lungul anilor.
„Deși facem progrese cu programele de dezvoltare, nu ești niciodată gata până nu ești cu adevărat gata”, a transmis directorul general Kelly Ortberg într-un mesaj către angajați.
Livrările comerciale susțin redresarea grupului
Dincolo de povara programului prezidențial, restul afacerii dă semne de revenire. Grupul și-a atins obiectivele de creștere a cifrei de afaceri (+8%, la 24,56 miliarde de dolari) și a raportat un flux de numerar pozitiv de 631 de milioane de dolari, mult peste așteptările analiștilor. În primul semestru au fost livrate 314 avioane (+12%), cel mai bun nivel din ultimii șase ani — adică dinaintea celor două accidente ale modelului 737 MAX 8, care au provocat în total 346 de victime.
Motorul redresării este chiar 737 MAX. După criza declanșată de un incident din ianuarie 2024, autoritatea de reglementare a aviației (FAA) a eliminat în octombrie 2025 plafonul de 38 de aparate pe lună. De atunci, Boeing a urcat treptat producția la 47 de avioane lunar, cu ambiția de a ajunge la 63 sau chiar mai mult. Pe agenda companiei rămân certificările modelelor 737 MAX 7 și MAX 10, precum și cea a aparatului de mare capacitate 777-9.
Portofoliul de comenzi, la un nivel record
În trimestru, Boeing a înregistrat 246 de comenzi nete și și-a majorat portofoliul de avioane comerciale la peste 6.200 de aparate, echivalentul a 597 de miliarde de dolari — un record. De la salonul aeronautic de la Farnborough, din Marea Britanie, grupul s-a întors cu 173 de comenzi ferme și opțiuni exercitate, mai multe decât rivalul european Airbus (154). Divizia de Apărare, Spațiu și Securitate a raportat o creștere de 13% a cifrei de afaceri, susținută de contractele cu armata americană, iar portofoliul total de comenzi al grupului a atins 715 miliarde de dolari la sfârșitul lunii iunie.
Credeți că Boeing își va reveni complet după anii de crize sau costurile programului Air Force One vor continua să apese pe rezultate? Spuneți-ne părerea în comentarii.
