Centrul pentru Cercetare Economică și Socială (CESR) din cadrul Universității din California de Sud (USC) este o instituție academică specializată în monitorizarea condițiilor sociale și economice dintr-o regiune. Unul dintre instrumentele sale, sondajul LABarometer, urmărește din 2019 evoluția vieții locuitorilor din comitatul Los Angeles. Pe baza acestor date, cercetătorii USC au ajuns acum la o concluzie îngrijorătoare: incendiile de vegetație care au devastat zona în ianuarie 2025 au lăsat efecte psihice de durată, resimțite cel mai puternic de oamenii aflați deja în dificultate. Studiul a fost publicat pe 29 iulie în revista JAMA Network Open.
- Locuitorii din zonele de evacuare au avut o creștere cu 12% mai mare a simptomelor de anxietate și depresie față de restul populației.
- Efectele s-au concentrat în rândul persoanelor cu venituri mici, dificultăți de locuire sau probleme psihice preexistente.
- Studiul a analizat datele a 1.510 rezidenți din comitatul Los Angeles, urmăriți an de an.
Incendii printre cele mai devastatoare din istoria Californiei
Incendiile din ianuarie 2025 au fost, potrivit cercetătorilor, printre cele mai distrugătoare din istoria Californiei. Ele au ucis cel puțin 31 de persoane, au forțat evacuarea a peste 200.000 de locuitori și au provocat pagube estimate la zeci de miliarde de dolari.
Dezastrul a scos în evidență și inegalitățile din regiune. Cele mai grave efecte s-au concentrat în două comunități foarte diferite: Pacific Palisades, un cartier preponderent alb și înstărit, și Altadena, un cartier preponderent afro-american, cu locuitori de diverse niveluri de venit.
Cei vulnerabili au suportat cele mai mari efecte psihice
Cercetătorii au constatat că locuitorii din zonele unde s-a ordonat evacuarea sau pregătirea pentru evacuare au raportat, în lunile următoare, o creștere cu 12% mai mare a simptomelor de anxietate și depresie, comparativ cu cei care locuiau în altă parte.
Această creștere s-a concentrat însă în rândul rezidenților din gospodării cu venituri reduse, al celor care se confruntau cu costuri mari ale locuinței, care aveau deja probleme de sănătate mintală sau care aveau acces limitat la sprijin de recuperare, precum locuințe temporare ori asistență financiară.
Deși locuitorii albi, cu venituri și studii superioare erau mai predispuși să trăiască în zone de evacuare, cei aflați în situații sociale, financiare sau locative precare au suferit efecte psihologice disproporționat mai mari.
Ce înseamnă rezultatele pentru pregătirea orașelor
Un volum tot mai mare de cercetări asupra incendiilor de vegetație indică posibile consecințe severe pe termen lung asupra sănătății mintale, inclusiv rate ridicate de stres posttraumatic și de sinucidere. Autorii sugerează că politicile de întărire a securității locative și a rețelelor de sprijin comunitar — organizații nonprofit locale și grupuri de voluntari — ar putea reduce impactul psihic al incendiilor.
„Pe măsură ce orașele și suburbiile se pregătesc pentru riscul crescând al incendiilor, sănătatea mintală trebuie să fie o componentă esențială a planificării lor. Asigurarea accesului populațiilor defavorizate la servicii esențiale, precum locuința sau transportul, poate spori reziliența comunității”, a declarat autoarea principală Kyla Thomas, cercetătoare la CESR.
O metodă care întărește legătura de cauzalitate
Studiile anterioare privind efectele incendiilor asupra psihicului au măsurat de regulă suferința psihologică doar după producerea dezastrului. Prin urmărirea continuă a acelorași persoane pe o perioadă extinsă, atât înainte, cât și după incendii, noul studiu oferă dovezi mai solide că incendiile au fost responsabile de agravarea simptomelor.
Cercetătorii au analizat datele lunare autoraportate privind anxietatea și depresia din anul dinainte și de după incendii, împreună cu un sondaj despre condițiile de trai și accesibilitatea locuințelor realizat înainte de dezastru și cu unul despre impactul incendiilor asupra locuirii, efectuat imediat după stingerea focarelor. Răspunsurile au fost corelate cu date la nivel de cartier, pentru a măsura cât de aproape locuiau participanții de o zonă de evacuare.
Pentru cititorul din România, unde verile tot mai secetoase și incendiile de vegetație au devenit o realitate recurentă, concluziile studiului trag un semnal de alarmă: pregătirea pentru dezastre nu înseamnă doar intervenție de urgență și refacere materială, ci și grijă pentru echilibrul psihic al comunităților, în special al celor mai fragile.
