Dezbaterile asupra legii privind decarbonizarea sectorului energetic au început miercuri în plenul Camerei Deputaților, înaintea votului final, pe fondul unui conflict deschis între Guvern și inițiatorii unui amendament controversat. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut respingerea modificării susținute de PSD și AUR, avertizând că aceasta afectează angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și poate atrage penalități, precum și blocarea cererilor de plată 5 și 6.
- Camera Deputaților dezbate legea decarbonizării înaintea votului final.
- Pîslaru susține că amendamentul încalcă jalonul 114, pentru care România a fost deja plătită prin Cererea de plată nr. 2.
- Senatul a adoptat marți proiectul cu amendamentul PSD care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unora noi.
- Ministrul afirmă că nu există niciun risc iminent de închidere a vreunei centrale pe cărbune.
În centrul disputei se află un amendament introdus de PSD și adoptat marți de Senat, potrivit căruia capacitățile de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă pot fi scoase din exploatare doar după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare. Concret, textul prevede că unitățile disponibile la data de 31 decembrie 2021 se scot din exploatare „numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare”. Proiectul conține și excepții, între care constituirea de rezerve de lignit, antracit, turbă sau huilă pentru situații de mobilizare, război, stare de urgență sau de asediu.
Ministrul avertizează că modificarea încalcă jaloane deja finanțate
Pîslaru a susținut în plen că amendamentul „nu rezolvă absolut nimic” și că nu adresează nicio problemă urgentă. „Nu există niciun risc iminent ca vreo centrală pe cărbune să fie închisă”, a declarat ministrul, explicând că Guvernul a notificat Comisia Europeană și pregătește un studiu prin care să demonstreze că niciun grup energetic nu mai trebuie închis până când nu vor fi funcționale capacități pe gaz. El a dat exemplul unor municipalități precum Craiova, unde populația și investiții importante depind de aceste capacități.
„Prin acest amendament, încălcați jalonul 114, adică legislația pentru care România a fost deja plătită prin Cererea de plată nr. 2”, a avertizat Pîslaru, invocând documente tehnice primite de la Comisia Europeană.
PNRR-ul este instrumentul prin care România primește fonduri europene în tranșe, pe măsură ce îndeplinește o serie de „jaloane” și ținte — reforme și investiții asumate față de Comisia Europeană. Fiecare cerere de plată este condiționată de bifarea acestor obiective, iar revenirea asupra unei reforme deja finanțate poate fi interpretată drept „reversibilitate”, ceea ce declanșează recuperarea banilor și suspendarea plăților viitoare. În privința jalonului 119A, ministrul a spus că România urma oricum să primească o penalitate, dar că obiectivul Guvernului a fost reducerea acesteia „de zece ori”, până la o sumă marginală în ansamblul programului.
Comisia Europeană ar fi avertizat Guvernul înaintea votului din Senat
Într-o intervenție ulterioară la Digi24, Pîslaru a precizat că Guvernul a transmis textul amendamentului Comisiei Europene pentru un punct de vedere oficial, înainte de votul din Senat. Potrivit ministrului, executivul comunitar a răspuns „negru pe alb” că adoptarea amendamentului încalcă jalonul 114 din Cererea de plată nr. 2 și aduce atingere și jalonului 119, privind reforma pieței de energie prin înlocuirea cărbunelui din mixul energetic.
Ministrul a susținut că PSD cunoștea consecințele și fusese avertizat atât de premier, cât și de Administrația Prezidențială, amintind că partidul a votat legea inițială și că un ministru PSD a inițiat ordonanța care reafirma sprijinul pentru calendarul de decarbonizare. „Riscul este să ni se blocheze cererile de plată și să plătim și retroactiv”, a afirmat el.
Inițiatorii apără amendamentul: „nu închidem nimic până nu punem ceva în loc”
Deputatul PSD de Hunedoara Ilie Toma, unul dintre inițiatori, l-a întrebat pe ministru dacă a vizitat vreodată minele și capacitățile din Valea Jiului și a avertizat asupra riscurilor tehnice ale opririi. „O astfel de capacitate de producție, dacă este oprită mai mult de trei luni, va putea fi repornită foarte greu după șase sau șapte luni”, a spus Toma, care a cerut și clarificări privind gradul de îndeplinire a jalonului 119A și termenele pe care le au state precum Germania, Polonia sau Italia.
Liderul AUR, George Simion, a susținut la rândul său amendamentul, acuzând Guvernul că a permis închiderea unor mine și capacități energetice „înainte de construirea unor surse alternative”. „Amendamentul atât de controversat prevede un lucru cât se poate de normal: nu închidem nimic, nicio capacitate energetică, până nu punem ceva în loc”, a declarat Simion.
Ce urmează și de ce contează pentru cetățeni
Miza imediată se joacă la votul final din Camera Deputaților, forul decizional pe acest proiect. Dacă amendamentul rămâne în forma adoptată de Senat, tensiunea dintre litera legii naționale și angajamentele din PNRR devine problema centrală: pentru cetățean, un blocaj al cererilor de plată ar însemna întârzieri sau pierderi de fonduri europene, iar o eventuală recuperare retroactivă a banilor deja încasați ar apăsa asupra bugetului de stat. În același timp, comunitățile miniere și localitățile care depind de centralele pe cărbune urmăresc dezbaterea din perspectiva securității locurilor de muncă și a alimentării cu energie pe timp de iarnă.
Ce credeți că ar trebui să primeze în cazul de față: respectarea calendarului de decarbonizare din PNRR sau condiționarea închiderii centralelor pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi? Spuneți-ne punctul dvs. de vedere în comentarii.
