Pentru pacienții cu forme de cancer răspândite și în rândul românilor — precum cancerul colorectal, melanomul sau tumorile osoase — vestea unei metastaze la plămâni este printre cele mai temute momente ale bolii. Un studiu condus de cercetători de la Weill Cornell Medicine și de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center oferă acum o explicație pentru unul dintre mecanismele prin care se produce acest fenomen: o proteină eliberată de tumori face ca vasele de sânge din plămâni să devină mai permeabile, permițând celulelor canceroase să se instaleze acolo. Rezultatele, publicate în revista Nature Cancer, deschid perspective pentru monitorizarea și eventual reducerea riscului de metastază pulmonară.
- Proteina numită integrină alfa-5 a fost identificată drept „încărcătură” în veziculele eliberate de tumori.
- Efectul de permeabilizare a vaselor pulmonare a fost măsurat la doar una-două ore după injectare.
- Un nivel ridicat al integrinei alfa-5 în mai multe tipuri de tumori a fost asociat cu o supraviețuire mai slabă.
Cercetătorii au pornit de la o întrebare simplă: cum reușesc unele tumori să-și pregătească „terenul” pentru metastaze în plămâni? Răspunsul are legătură cu niște capsule și particule minuscule pe care celulele le eliberează în mod normal pentru a comunica între ele — veziculele și particulele extracelulare (EVP). Practic toate celulele produc astfel de mesageri, însă tumorile le folosesc în avantajul propriu.
Cum „pregătesc” tumorile plămânii pentru metastaze
Recunoașterea rolului acestor vezicule în biologia cancerului este relativ recentă, din ultimele două decenii. Echipa condusă de dr. David Lyden și alte laboratoare au arătat că tumorile folosesc încărcătura moleculară a EVP-urilor pentru a crea un mediu favorabil dezvoltării lor și pentru a pregăti organe aflate la distanță în vederea metastazării. Aceste vezicule sunt privite astăzi și ca ținte posibile pentru terapii, dar și ca bază pentru „biopsiile lichide” — analize care detectează boala dintr-o simplă probă de sânge.
În modele animale, cercetătorii au confirmat că, pentru cancere precum melanomul, osteosarcomul și cel colorectal, prezența unei tumori într-o parte a corpului poate declanșa creșteri mari ale permeabilității vaselor pulmonare, prin intermediul EVP-urilor secretate. Aceleași vezicule au produs efectul și atunci când au fost injectate singure la șoareci sănătoși.
„Efectul asupra vaselor pulmonare este surprinzător de rapid — l-am putut măsura la doar una-două ore după injectarea EVP-urilor”, a declarat dr. Shani Dror, primul autor al studiului.
Macrofagele transmit semnalul, nu direct vasele de sânge
Contrar așteptărilor, veziculele nu acționează direct asupra celulelor care căptușesc vasele de sânge. Ele lucrează indirect, prin celule imune numite macrofage aflate în apropierea vaselor pulmonare, și doar atunci când transportă integrina alfa-5. Chiar și un model de cancer de sân care în mod normal nu metastazează a făcut-o cu ușurință după adăugarea de vezicule ce conțineau această proteină. Mecanismul: integrina alfa-5 determină macrofagele să elibereze proteina proinflamatoare IL-6, care la rândul ei face ca vasele din apropiere să-și slăbească pereții.
Pentru a verifica relevanța dincolo de modelele animale, echipa a analizat un set amplu de date privind expresia genelor în tumori umane. Un nivel ridicat al integrinei alfa-5 în mai multe tipuri de tumori, inclusiv cele colorectale, a fost asociat cu o supraviețuire generală mai slabă. În plus, probe de la pacienți cu cancer colorectal în stadii intermediare spre avansate au eliberat vezicule cu integrină alfa-5, capabile să provoace permeabilizarea vaselor.
Un posibil marker și o țintă pentru tratament
Descoperirea are implicații clinice potențiale. Aceasta înseamnă că, în viitor, medicii ar putea încerca să detecteze aceste vezicule chiar în timpul operației de cancer, pentru a estima riscul de metastază — și, dacă ar exista un medicament capabil să blocheze integrina alfa-5, să-l administreze în acel moment pentru a reduce riscul.
„Dacă am avea un medicament bun pentru blocarea integrinei alfa-5, l-am putea administra în momentul operației pentru a reduce potențial riscul de metastază”, a explicat dr. Jacqueline Bromberg, coautoare a studiului. Deocamdată este vorba despre un mecanism nou înțeles, nu despre un tratament disponibil, iar rezultatele trebuie confirmate prin cercetări suplimentare.
Credeți că testele bazate pe probe de sânge, precum „biopsia lichidă”, ar trebui integrate mai rapid în protocoalele oncologice din România? Spuneți-ne părerea în comentarii.
